1.
Durerea este
simptomul dominant atât al ulcerului duodenal, cât şi al ulcerului
gastric , cu unele mici caracteristici diferite.
pirozis (senzaţia de arsură la stomac)
regurgitaţia acidă (întoarcerea alimentelor din stomac în cavitatea bucală- vomă)
Aceste doua simptome se se datorează
refluxului gastroesofagian Pirozisul este retrosternal, apare
postalimentar la o jumătate,- 1 oră şi reflectă esofagita de
reflux care însoţeşte de regulă ulcerul duodenal.
3.
Vărsăturile acide şi alimentare
Apar
în special în ulcerul duodenal
după alimentaţie, spontane sau provocate de bolnav pentru calmarea
durerilor.
4.
Alte simptome care pot apărea sunt:
- semnele vagotoniei: constipaţie, bradicardie,
hipotensiune arterială. - scăderea în greutate , specifică ulcerului
gastric - debut prin prezenţa unei complicaţii:
hemoragie digestivă superioară (HDS), perforaţie. - De remarcat că nu există o
corelaţie între mărimea leziunii şi simptomatologie.
Ce complicaţii apar daca nu ne tratăm şi nu ţinem un regim corespunzător
1.Hemoragia,
este cea mai frecventă complicaţie a ulcerului, cu o frecvenţă de
15-20% şi cu o mortalitate de 6-7%. Este favorizată de : eroziunea
unor vase, consumul de aspirină sau alte AINS, hormoni steroidieni,
antibiotice.
Clinic
se manifestă prin hematemeză (vărsătura în zaţ de cafea) şi/sau
melenă (scaun negru, lucios, moale).
2.Perforaţia,
reprezintă evoluţia naturală transmurală a leziunii ulceroase
către marea cavitate peritoneală. Clinic
apare o durere de intensitate mare, “ca
un pumnal”; durerea iradiază spre
fosele iliace. În cazul iritaţiei
diafragmatice, durerea poate iradia în umeri. Se însoţeşte de
greaţă, vărsături, transpiraţii, paloare, tahicardie, tahipnee,
rar cu instalarea şocului. Tranzitul intestinal se
opreşte şi treptat se instalează tabloul peritonitei acute
generalizate.
3) Penetraţia
4) Stenoza
5) Malignizarea
REGULI GENERALE DE DIETA IN ULCERUL
GASTRIC SI DUODENAL
Dieta in
afectiunile gastrice si duodenale nu impune o restrictie excesiva in
ziua de azi, cand avem medicamente care reduc secretia gastrica acida
cu peste 90%.
Reguli generale:
1. Evită să mănânci pe fugă, sau să mănânci repede. Dacă nu mesteci suficient mâncarea, bolul alimentar nu este suficient amestecat cu
salivă şi ocoleste prima faza a digestiei.
2. Menţine dantura sănătoasă pentru o bună masticaţie.
3. Evită alimentele fibroase şi
dure, a crudităţilor pe perioada
episoadelor dureroase.
4. Evită mesele copioase, felurile de
mîncare grase şi complicate.
5. Evită lichidelor în timpul
meselor, dar consumă a 1,5- 2 litrii de lichide zilnic.
6. Evită băuturile şi alimentele
îngheţate sau prea reci, deoarece irită mucoasa
gastrică.
7. Renunţă la alcool, in special la vinul
acru, deoarece creste mult aciditatea gastrica, in special dacă e consumat pe stomacul
gol.
8. Evită băuturilor puternic
mineralizate şi carbogazoase.
9. Evită alimentele hipertonice (prea dulci
– gen: miere, peltea, dulceaţă – sau prea
sărate), ingerarea
acestor alimente provoacă hipersecreţie la nivel gastric.
10.
Evită condimentele puternice şi
mai ales oţetul. Oţetul poate fi înlocuit cu lămîie. Ardeiul
iute, piperul, muştarul irită mucoasa, se pot inlocui cu plante
aromatice.
11.
Evită supele de carne şi de peşte provoacă dureri la nivelul intersecţiei duodenului cu
căile biliare şi diaree.
12.
Repartizeză alimentaţiei în mai multe
mese fractionate, 5 mese pe zi. Durerea se accentueaza tipic pe
stomacul gol.
13.
Evită fumatul: provoacă hipersecreţie şi are un efect spasmogen.
14.
Încearcă să mănânci la ore fixe şi în linişte.
15.
Este recomandat să te relaxezi, să faci sportul şi să eviţi stresului
16.
Evită medicamentelor care lezează mucoasa gastrică: antiinflamatoare: aspirina, ketonalul,
paracetamolul, fasconalul, diclofenacul, etc.
17. Nu trebuie să urmezi un regim prea strict care riscă să provoace denutriţia.
Alimentaţia, în ciuda interdicţiilor, trebuie să rămână
echilibrată.
18. Continuaţi să pregătiţi pregatite într-o manieră variată, agreabilă şi
apetisantă.
REGULI DE BAZA
- Importanta unei bune igiene
generale şi alimentare; - Evitrarea a tot ce poate
irita stomacul: alimentele hipertonice, condimentele, alimentele
fibroase şi tari, alcoolul; - Evitarea stresului şi folosirea tehnicilor de relaxare.
REGIMUL IN ULCERUL DUODENAL
- regimul pentru ulcerul in criza acuta
- regimul de protectie pentru crizele de
intensitate medie - regimul pentru perioada de
intretinere
1.Regimul in criza acuta de ulcer in
primele 1-2 zile
- Regim lactat integral, hidric
- 2 litrii de lapte integral/zi
- In 5-6 portii
- Cu putin zahar 40g/l
- Regimul aduce 1750 ml apa si 1300
cal din 70g proteine, 70 g lipide si g glucide - Daca pacientul nu suporta laptele Shake 3-4 cutii
Regimul in criza acuta de ulcer dupa
2-3 zile
- Faina maltificata, terci
- Gris
- Tarte, crème
- Legume fragede mixate
- Branzeturi proaspete
- Compot de fructe
- Pesmeti
- Regimul se imparte la 3 mese, cu
lapte la orele 10, 17, 22 - Dupa 10 zile se trece la regim mediu
Meniu pentru criza de ulcer de mare intensitate pentru cele 7 zile care urmează, din ziua 4, până în ziua 10
Mic dejun
Terci din 5 cereale cu lapte
Cremă caramel
Biscuiti si tarta caramel
Lapte vanilat si biscuiti cu unt
Prăjitură de gris
Fulgi de porumb cu lapte
3 Gustări (la 10, la 16 şi după cină înainte de culcare)
Lapte simplu sau lapte cu sirop de fructe
Lapte cu cafea decofeinizată
Lapte cu ciocolată
Prânz
Piure de morcovi cu unt si brânză de vaci, pesmeţi
Fidea cu unt, compot de piersici
Piure de lăptuci cu sos beşamel
Griş cu lapte, compot de mere şi pesmeţi
Budincă de tapioca cu unt, piersici în sirop, pesmeţi
Tartă cu sparanghel şi pesmeţi
4 andive cu sos beşamel
Cină
Pesmeţi cu brânză de vaci şi peltea de gutui sau mere
Prăjitură de gris şi pesmeţi
Tartă cu mere, pesmeţi
Piure de dovlecel şi sos beşamel, brânză de vaci
Piure de morcovi şi laptuci, brânză de vaci
Griş cu unt, cremă de vanilie şi pesmeţi
Paste cu unt, brânză de vaci cu piersici
2. Regimul in criza de intensitate medie |
n
Recomandari generale
n
Lista alimentelor permise
n
Lista alimentelor interzise
Alimente interzise
n
Branzeturi fermentate
n
Carne fibroasa si grasa, mancaruri
cu sos, carne de porc, oaie, carne gasca, rata, carne uscata,
afumata, marinata, conserve
n
Vanatul caprioara, mistret, iepure
n
Organe: inima, limba, rinichi, burta
n
Mezeluri
n
Peste: gras, tare:ton, sardine, macrou, hering, somon, anghila
n
Peste afumat, sarat, la conserva
n
Oua ochiuri, prajite
n
Legume crude: usturoi, vinete, morcov, telina, ciuperci,
conopida, varza, castraveti, sfecla, creson, marar, fasole verde,
fasole boabe, ceapa, mazare, praz, ardei gras, ridichi, hrean
n
Legume uscate: toate
n
Fainoase: paine prioaspata, miez de paine, paine integrala,
cereale integrale
n
Grasimi preparate: untura, sosuri,
maioneza, slanina, bacon
n
Fructe:
n
Crude si acide: capsuni, zmeura,
coacaze, coacaze negre, portocale, lamai, gref, smochine, castane,
banane verzi
n
Fructe oleaginoase: nuci, alune,
migdale, arahide, fistic, masline, avocado
n
Zahar si dulciuri: preparate foarte
dulci, miere, dulceata, peltea, nuga, bomboane, magiun
n
Produse de patiserie, inghetata, serbet
n
Bauturi:
n
Ceai, cafea pe stomacul gol
n
Ape carbogazoase
n
Limonade
n
Toate bauturile alcoolizate
n
Mirodenii; piper, mustar, ardei, otet
n
NU: preparare sub forma de prajeli, sote,
rumenire in ulei, fierbere in sos. Conservare in suc propriu
Alimente permise
n
Lactate
n
Lapte integrasl, semidegresat, iaurt, branza de vaci,
n
Branzeturi nefermentate: emmenthal, cantal
n
Smantana proaspata
n
Carne
n
Slaba, proaspata, frageda, la gratar, carne de pasare fara
piele, carne de cal, vita, porc, oaie(cotlet)
n
Organe : ficat, creie
n
Mezeluri jambon de Paris
n
Peste la cuptor, in folie
n
Oua ochiuri in apa, fierte moi,
fierte tari
n
Legume proaspete preparate:
sparanghel, sfecla rosie,morcovi tineri, dovlecei, andive, spanac,
fasole pastai extrafina
n
Supe de legume
n
Patiserie: biscuiti fara crema,
deserturi, tarte
n
Grasime ulei si unt crud, margarina
n
Fructe: preparate: cuptor, compot, banane bine coapte, mere,
pere, caise
n
Bauturi: apa plata
n
Cafea, ceai slab
n
1 pahar vin rosu
n
Condimente: sare, cimbrisor, dafin, vanilie
In perioada dintre crize
n
Principii generale
n
Evitarea: grasimi, mezeluri, supa de
carne, carne fibroasa, legume celulozice, branzeturi fermentate,
bauturi alcoolice, bauturi carbogazoase, cafea, ceai tare, condimente
n
Evitarea prajelilor
n
Evitarea mancarurilor care ii
provoaca pacientului durere!!!
Prepararea alimentelor la pacientii cu ulcer
duodenal este preferabil sa fie facuta:
n
In apa
n
La cuptor
n
In abur
n
Inabusite
n
La gratar
n
In folie
n
La microunde
n
Tigaie antiadeziva
n
La frigare
Analiza raţiei-tip pentru criza de intensitate medie |
||||
Alimente | Cantitate | Proteine | Lipide | Glucide |
Lapte integral sau lactate |
500 | 17 | 17 | 25 |
Brinză | 30 | 7,5 | 7,5 | – |
Carne, peşte sau ouă |
180 | 36 | 15 | |
Pesmeţi sau pîine prăjită |
80 | 8 | – | 60 |
Paste, orez, griş sau taină |
||||
(greutatea după preparare) |
300 | 6 | – | 60 |
Legume verzi |
200 | 2 | – | 14 |
Fructe crude |
300 | – | – | 36 |
Unt crud |
10 | – | 8 | – |
Ulei | 10 | – | 10 | – |
Zahăr | 30 | – | – | 30 |
Prăjitură (tip Savoia sau |
||||
biscuiţi) | 70 | 4 | 7 | 52 |
Vin (dacă este permis) |
1/4 1 = 140 Cal |
|||
Total: 2.010 Cal, din |
,80.5 g | 64,5 g | 277 g | |
= 322 Cal |
= 580 Cal |
= 1.108 Cal |
||
Procentaj…………………… | 16% | 29% | 55% | |
N = 15% | N = E30% | N = 55% |
Exemple pentru micul dejun